Arheologii egipteni au făcut două descoperiri de excepție, care aduc noi informații despre istoria antică a țării. Pe coasta Mediteranei au fost găsite morminte greco-romane rămase sigilate timp de aproape două milenii, iar în Deșertul de Vest au fost scoase la iveală vestigiile unui oraș bizantin bine conservat.

Ministerul Turismului și Antichităților din Egipt a anunțat descoperirea a 18 morminte greco-romane în situl Marina El-Alamein, situat la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, potrivit Agerpres.

Săpăturile arheologice au scos la iveală mai multe camere funerare ale căror lespezi de piatră erau încă sigilate. Cercetătorii au descoperit și un impresionant sarcofag din granit, lung de aproximativ 2,5 metri, al cărui capac a rămas intact, ceea ce indică faptul că mormintele nu au fost deschise timp de aproape 2.000 de ani.

În interior au fost găsite rămășițe umane, vase ceramice, amfore și numeroase obiecte funerare. Printre cele mai spectaculoase descoperiri se numără 24 de obiecte din aur amplasate în gura mai multor defuncți, o practică funerară specifică lumii greco-romane, asociată credințelor privind trecerea în viața de apoi.

Potrivit specialiștilor, situl aparține vechiului oraș-port Leukaspis, care a înflorit între perioada elenistică și cea bizantină. Odată cu această descoperire, numărul total al mormintelor identificate la Marina El-Alamein ajunge la 44, după ce situl a fost descoperit în 1986, în timpul unor lucrări de construcție.

O altă descoperire importantă a fost făcută în oaza Dakhla, din Deșertul de Vest al Egiptului. La Ain al-Sabil, arheologii au identificat vestigiile unui sat din perioada bizantină, datând din jurul secolului al IV-lea d.Hr.

Așezarea, construită din cărămizi de lut, impresionează prin planul urban bine organizat, cu străzi, piețe publice, locuințe, o biserică în stil bazilical și structuri defensive, indicând existența unei comunități dezvoltate în mijlocul deșertului.

Cercetările au scos la iveală și aproximativ 200 de fragmente ceramice inscripționate în limbile coptă și greacă, precum și monede din bronz și aur. Unele dintre acestea provin din perioada împăratului roman Constanțiu al II-lea, care a domnit între anii 337 și 361 d.Hr.

Autoritățile egiptene promovează frecvent astfel de descoperiri arheologice pentru a atrage turiști și pentru a pune în valoare patrimoniul cultural al țării. Turismul rămâne unul dintre principalii piloni ai economiei egiptene, alături de veniturile generate de Canalul Suez și de transferurile financiare ale egiptenilor care lucrează în străinătate.