Tot mai mulți români aleg Albania pentru vacanțe, atrași de prețurile încă accesibile, zborurile directe și peisajele spectaculoase cu ape turcoaz. Dincolo de imaginile promovate intens pe rețelele sociale, destinația rămâne însă una a contrastelor, cu infrastructură în dezvoltare și diferențe vizibile între zonele turistice și cele mai puțin accesibile.
Cu peste 360 de kilometri de coastă la Marea Adriatică și Marea Ionică, Albania a devenit în ultimii ani una dintre destinațiile în creștere din regiune. În 2025, țara a fost vizitată de aproximativ 12,5 milioane de turiști străini, un număr de peste cinci ori mai mare decât populația sa.
Aeroportul din Tirana, modernizat recent, resimte deja presiunea creșterii accelerate a numărului de vizitatori. Deși fluxurile sunt tot mai mari, turiștii semnalează uneori aglomerație și timpi de așteptare ridicați la intrarea în țară.
Românii pot intra în Albania fie cu buletinul, fie cu pașaportul biometric, care permite trecerea mai rapidă prin controlul automatizat.
Infrastructură modestă în afara zonelor turistice
Una dintre principalele provocări rămâne transportul intern. Albania nu dispune de rețea feroviară funcțională pentru pasageri, iar autobuzele, în mare parte învechite, nu acoperă eficient zonele turistice izolate sau regiunile montane.
În aceste condiții, cea mai utilizată opțiune rămâne închirierea de mașini, însă infrastructura rutieră este inegal dezvoltată. În afara arterelor principale, multe drumuri sunt înguste, denivelate și greu de parcurs, ceea ce afectează experiența turiștilor și ridică probleme inclusiv în ceea ce privește asigurările auto.
Plaje spectaculoase, dar și contraste vizibile
În schimb, litoralul albanez impresionează prin ape clare, turcoaz, și zone naturale încă puțin urbanizate. Unele plaje amintesc de litoralul românesc de acum două decenii, cu spații încă neamenajate și porțiuni sălbatice.
Dacă vă doriți o vacanță pe plaje care amintesc de Vama Veche și Corbu de acum 20 de ani, Albania poate fi o opțiune.
Totuși, dezvoltarea este vizibilă, mai ales în stațiuni precum Durrës, unde apar hoteluri și restaurante noi, uneori chiar în contrast direct cu clădiri mai vechi sau zone neîngrijite.
Prețuri mai mici decât în alte destinații europene
Pentru mulți turiști români, principalul avantaj rămâne costul redus. În Durrës, de exemplu, o familie poate plăti aproximativ 3.500 de lei pentru 11 zile de cazare, în timp ce biletele de avion se ridică la circa 1.500 de lei pentru patru persoane.
Prețurile locale sunt considerate accesibile: șezlongurile costă în jur de 5 euro pe zi, iar o bere între 2 și 5 euro.
„Prețurile sunt rezonabile, dar infrastructura e cam România anilor 2000”, spun unii turiști români.
Dincolo de litoral: turism montan și orașe UNESCO
Albania își extinde oferta turistică și către zonele montane, mai puțin cunoscute, dar apreciate pentru peisajele spectaculoase și costurile reduse. Autoritățile mizează pe dezvoltarea turismului pe tot parcursul anului.
Un exemplu este orașul Berat, inclus în patrimoniul UNESCO, unde investițiile europene au contribuit la restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric.
O destinație în transformare
Deși încă aflată în proces de dezvoltare, Albania atrage prin combinația dintre natură, prețuri accesibile și autenticitate. Experiența turistică rămâne însă una a contrastelor, unde peisajele spectaculoase coexistă cu infrastructura aflată în plină modernizare.
Pentru mulți vizitatori, Albania este o destinație „de descoperit acum”, înainte ca transformările accelerate să îi schimbe complet identitatea turistică.
